Zilele trecute am avut un invitat de marcă în podcastul meu de dicție.
Prof.univ.dr.psih. Daniel David, rectorul Universității „Babes-Bolyai”, mi-a fost partener de dialog la un nou episod.
Am vorbit despre emoții și cum le gestionăm atunci când vorbim în public.
Colega mea, Alexandra Crișan, a avut răbdarea și priceperea necesare ca să culeagă ideile care s-au desprins din discuția noastră și să facă sinteza.
Mai jos copiez integral textul scris de Alexandra, colega mea, căreia îi fac pe această cale o sută de mulțumiri aici în public. 🙂
Emoțiile și impactul lor asupra felului în care comunicăm – un podcast cu prof. dr. psih. Daniel David
Nu puteam începe anul 2024 fără un podcast pe cinste despre emoții, în special cele de intensitate ridicată care cauzează tracul în exces.
Elefantul din cameră care pune piedici în comunicarea coerentă și eficientă celor care au dificultăți în reglarea stărilor interioare, în special în contextul discursurilor publice.
În episodul acesta, prof. dr. psih. Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai, ne vorbește despre inteligența emoțională, care sunt factorii care declanșează stările de anxietate și cum schimbarea perspectivei poate influența reacțiile individuale în situațiile sociale.
“Nu evenimentele ne influențează, ci modul in care le interpretăm. Nu putem controla evenimentele, dar întotdeauna putem controla modul în care le interpretăm – asta înseamnă autoreglare emoțională”
Gândirea universală pe care majoritatea oamenilor o adoptă atunci când se apropie un eveniment cauzator de stres este de a blama evenimentul în sine ca fiind cauza principală a tracului excesiv. Discuția este mai amplă însă, nu evenimentul, ci felul în care gândim asupra acestuia cauzează toate reacțiile neplăcute pe care le avem.
Prof. Daniel David ne dezvăluie cei 3 demoni ai imposibilității de a vorbi în public
Trebuie
Condiționările de tipul trebuie sunt cele mai limitative credințe pe care le insuflăm subconștientului într-un mod inofensiv: trebuie să fiu apreciat de ceilalți, trebuie să fiu perfect, trebuie să nu fac greșeli. Încorporăm aceste credințe în tot ce facem fără să realizăm repercursiunile lor asupra comportamentului nostru.
Tendința de a catastrofa
Perfecționismul stă la baza ideii că atunci când facem o greșeală identificată de ceilalți, identitatea de sine are grav de suferit. O gândire precum: dacă nu o să reușesc va fi totul catastrofal, nu voi mai fi bun are tendința de a te îndemna să eviți anumite situații, iar calitatea vieții va avea mult de suferit.
Audodeprecierea
Autosabotajul garantat de evaluarea propriei persoane prin prisma performanței comportamentale generează gândiri de tipul: dacă comportamentul este bun și eu sunt special, extraordinar, în schimb, dacă comportamentul este neapreciat înseamnă că sunt inferior și incapabil comparativ cu ceilalți.
“Oamenii nu trebuie să învețe să-și reducă starea de anxietate, ci să-și schimbe o emoție nesănătoasă cu una sănătoasă.”
Un concept total greșit când vine vorba de abordarea emoțiilor neplăcute este ideea că soluția împotriva tracului și anxietății de a vorbi în public este să atingi acel calm plenar, absolut. Dimpotrivă, este perfect normal să simți tristețe, nemulțumire în situații incomode.
Soluția este să identificăm emoțiile dăunătoare și să le înlocuim cu emoții sănătoase (nemulțumire, nu agresivitate, tristețe, nu panică).
Prof. Daniel David accentuează și efectele calmului deplin în cazul vorbirii în public:
“Dacă ești prea calm și relaxat când vorbești în fața publicului, s-ar putea ca oamenii să te simtă neimplicat”
Emoțiile neplăcute sănătoase sunt naturale și indică autenticitate, implicare. Pe de altă parte, dacă ești prea relaxat când discuți despre un subiect serios s-ar putea ca publicul să nu fie angajat în discursul tău și să pierzi din credibilitate. Astfel, puțină anxietate sau îngrijorare (după cum spune Prof. Daniel David) este benefică și chiar productivă când tratăm subiecte serioase.
“Când cineva îți calcă în picioare drepturile, valorile, și ți le calcă cu tupeu și obrăznicie, a fi calm și relaxat nu este un semn de normalitate, este o problemă psihologică. A fi nemulțumit, teribil de nemulțumit este un răspuns psihologic sănătos, dar nu o să mă vedeți furios și agresiv fiindcă furia și agresivitatea sunt emoții negative, dar nesănătoase.”
În final, Prof. Daniel David ne încurajează să trăim mai conștient, să înțelegem că nu evenimentul sau situația în sine ne produce starea de anxietate, ci felul în care gândim asupra acesteia.
Aș zice că este un podcast pe care trebuie să-l asculți integral, ce spui?
Spor la ascultat!
P.S.
Pe Alexandra Crișan, coelga mea, o găsești aici.
P.P.S.
Despre Podcast de Dicție afli mai multe aici.
0 Comments