fbpx

7 motive să-ți trimiți copilul întâi la Ore de Dicție și abia pe urmă la balet și pian – dacă e cazul

14 Jan, 2019

Sunt tată.

De puțin timp, e drept: de doar două luni.

Totuși, 60 de zile mi-au fost de ajuns ca să empatizez cu orice părinte care își adoră copilul și se gândește să-i ofere tot ceea ce e mai bun.

Astăzi, în secolul XXI, ne dorim ca ai noștri copii să:

  • crească frumos
  • fie sănătoși
  • aibă tot „armamentul” care îi ajută să se adapteze la viață și la lume

Am observat că mulți părinți „pompează” în copii activități extracurriculare de tot felul: dans, patinaj, pian, desen artistic, lupte grecoromane, înot, câte și mai câte.

Toate opțiunile de mai sus sunt excelente mai ales dacă cel mic dovedește că le face cu plăcere.

Observ, însă, că partea cu vorbitul sare din schemă foarte repede și e păcat.

Mai jos găsești 7 motive motive pentru care dicția ar trebui să fie prioritatea number one atunci când investești în educația copilului tău. 🙂

  1. Nu dă bine ca al tău copil să aibă accent de Ardeal, Moldova, sau orice zonă în care s-a născut și să nu scape de el în veci. Când va deveni adult și va călători mai mult va fi o belea pentru el să scape de graiul neaoș de acasă.
  2. E o „modă” la „tineretul din ziua de azi”, cum se zice, să rostească pe jumătate cuvinte și propoziții. E chiar „cool” să înghiți litere și să fii întrebat de 14 ori ce ai vrut să spui. Câteva cursuri de dicție te formează încă de mic să rostești cuvintele clar, apăsat, aproape ca un profesionist de radio sau un actor.
  3. Elevii, în general, vorbesc liniar. Cu excepția celor care fac ore de teatru, majoritatea nu au intonație și nu știu să fie expresivi atunci când vorbesc. Peste 10-20 de ani vor pierde când vor fi nevoiți să țină un discurs sau să argumenteze un punct de vedere.
  4. Foarte mulți copii și adolescenți vorbesc încet. Un curs de dicție îl ajută pe copilul tău să-și potrivească volumul și să rostească propozițiile mai tare și mai clar.
  5. Sistemul românesc de învățământ, ăla „impecabil” care se tot laudă că trimite olimpici afară, cultivă copiii emotivi și neîncrezători în forțele proprii. Majoritatea cursanților cu care lucrez la cursurile de dicție au probleme serioase de înceredere în sine. Un curs de dicție te ajută să-ți modelezi emoțiile cu ajutorul vocii și al felului în care îți rostești cuvintele.
  6. Dacă al tău copil are acum probleme de vorbire, încă nu e târziu să le corecteze. Să vezi ce „festival” e să scapi de graseiere, pelticie și alte deformații la 35-40 de ani.
  7. Tinerilor le place să fie diferiți. Ești cool dacă te comporți altfel și ai personalitate. Long story short, cum ar spune ei, un adolescent cu voce, intonație și cuvinte bine rostite va face diferența: în fața colegilor în care se impune ca lider și în fața profesorilor pe care îi poate cuceri când iese la răspuns în fața clasei.

P.S.

Am observat că mulți părinți își întrerup copilul atunci când el începe să vorbească. Motivul e că ei, părinții, pot să rostească ideea mai repede și mai coerent decât o poate face copilul.

Te rog, dacă ești părinte, nu proceda la fel.

 

P.P.S.

Poza a fost făcută la Tabăra „Evolution” organizată de profesoara Horiana Oaneș.

Alte articole de pe blog

 

4 Comments

  1. Mihai

    Daca cineva ar trebui sa faca lectii de dictie din cauza accentului de ardelean , moldovean sau oltean altii ar trebui sa isi schimbe numele domnule Țigănaș. Pacat de restul listei, ca erau valide chiar daca ordinea e cam ciudata dar primul punct este o calamitate din atatea puncte de vedere. Putea fi macar pus ultimul.. dar cel mai bine era daca lipsea de tot cel mult putea fi considerat un “beneficiu” colateral.

    Reply
    • Andrei Țigănaș

      Mulțumesc pentru observație.

      Răspund cu două clarificări:

      1. Ordinea argumentelor este aleatoare. Esențialul e că toate sunt valide și testate, nu spuse de pe garduri,

      2. Accentul se corijează prin exerciții de dicție specifice.

      E o realitate probată și testată. Nu trebuie, deci, schimbat niciun nume.

      E ca la sport: trebuie doar tehnică, antrenament și să nu căutăm prea multe scuze. 🙂

      Reply
    • Manon

      Corectarea accentului mi se pare absolut necesară. Asta îmi amintește de o ședință cu părinții la care învățătoarea se plângea părinților că mulți dintre elevi au scris greșit, după dictare, numele Manuela, pe care dumneaei îl rostea cu accent moldovenesc. Mi-am dat seama de ce mulți dintre copii au greșit după ce a început să ne spună:”eu le ziceam manuiela și ei scriau manuiela”.

      Reply
  2. Horea Iancu

    Din “iexperienta “mea , ma incumet a socoti ca sfatul de a -ti da copilul la ore de dictie , poate fi adresat unui numarde aproximativ 90% din populatie (nu doar copii ci si cea adulta ) si cu ata mai mult asa-zisilor formatori de opinie , traitori si graitori prin radio-uri si televiziuni . Motivez: am rugat o domnisoara ce distribuia produse naturiste sa rosteasca cuvantul “capsule ” in limba romana , respectiv cu accentul pe “U “si NU PE “A “, cum rostea dansa . Raspunsul candid ” – Ce sa facem , VORBIM CUM AUZIM ” !?!?!?

    Reply

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *