Tocmai mi-am revenit cu bine dintr-un COVID.
S-a întâmplat acum vreo două săptămâni să fug până la Cluj unde am prezentat un mare eveniment.
La dus, în drumul din Spania către România, am făcut o escală lungă în Munchen, iar la întors m-am oprit în Frankfurt.
Nu am habar de unde am luat virusul pe traseu, dar știu că am intrat cu el pe ușa casei de îndată ce am ajuns înapoi în Spania, locul în care stau momentan.
Jumătate de zi m-am simțit bine, dar seara a venit temperatura.
Au urmat două zile crunte, cu febră mare, dar din a treia zi încolo am revenit la forma inițială ca și cum boala n-ar fi existat. Au urmat fetița mea, apoi soția, ambele cu temperatură și rău, așa că atmosfera din casa mea n-a fost prea vioaie în ultima vreme.
Acum că suntem bine cu toții aș vrea tare mult să-ți împărtășesc un set de lecții pe care le-am extras din toată experiența asta. Nu am mai avut COVID niciodată. M-a ferit Cel de Sus, m-am ferit și eu cât am putut, cu mască și vaccin. Dar tot mi-a venit rândul. 🙂
Dacă o idee de aici te poate ajuta, am să fiu sigur că n-am scris textul ăsta de pomană.
Iată lecțiile pe care le-am învățat eu
- Cumpără-ți un set de teste rapide și ține-le în casă la îndemână. Fă-o repede și acum
Am fost foarte încântat că Laura, proprietara casei pe care noi am închiriat-o, a lăsat o ditamai cutie cu teste rapide.
Adevărul e că atunci când dă beleaua peste tine nu ai niciun chef să te „târșâi” în farmacii și să stai la cozi ca să procuri un instrument atât de banal. E ca și cum te-ai plimba prin oraș să cumperi extinctor în timp ce casa arde sau, o comparație mai dulce, te-ai întrerupe din debutul actului sexual și-ai trage hainele pe tine ca să ieși în oraș după prezervative.
Mai am o comparație dacă nu te-am convins. Ești la baie, pe vasul de WC, ai făcut ce-a trebuit să faci, dar nu ai hârtie igienică. Joac-o pe asta.
Toate exemplele de mai sus sunt complicații inutile care se pot elimina cu un dram de gândire anticipativă.
Deci, du-te și ia testele acum. Dacă nu o să ai nevoie de ele niciodată, e perfect. You lucky! 🙂
- Nu fi procuror sau milițian nici măcar în gând. Nu căuta vinovați
COVID e o suferință, oricum ai pune problema.
Dacă ești asimptomatic, atunci e o suferință emoțională. Presiunea psihică, incertitudinea, privarea temporară de libertate, toate astea ajung să toarne puțină amărăciune în sufletul tău.
Dacă ai simptome, atunci suferința fizică e evidentă.
Am învățat că omul, atunci când suferă, se REVOLTĂ, iar la revoltă noi vrem, în general, să curgă sânge. „Pohtim” să găsim vinovați pentru că asta ne liniștește și ne face să ne simțim mai bine.
Intrăm pe „modul” anchetă, iar în dialogul nostru interior va răzbate, în cuvinte diferite, aceeași întrebare:
„Cine dracu‘ mi-a pus la cale mizeria asta? De nu-l prind eu într-o zi”
Când găsim vinovați cu nume și prenume avem o țintă și ne simțim splendid. Când nu reușim să găsim persoane fizice, mutăm atenția spre dușmani abstracți și mari precum:
- Guvernul care n-a implementat bine nu știu ce politică de sănătate publică
- Parlamentul care iar a ieftinit masa la cantină pentru aleșii poporului
- Alte instituții precum: CSAT, CNADNR, SNCFR și, preferata mea, RATAC-FL (Regia Autonomă Termoficare Apă Canal – Fond Locativ)
Cred că un astfel de mecanism psihologic îi determină pe cei aflați în dificultate materială să iasă în stradă și să porcăie Guvernul în loc să caute soluții concrete ca să-și suplimenteze veniturile. Aia cu guvernul e mai ușoară și mai faină pentru că te deresponsabilizează.
E mai plăcut să ai dușmani că te răcorești mai bine.
Știu cum e pentru că și mie îmi place să porcăi (mai ales guverne) și să găsesc vinovați, dar practica asta nu ajută la nimic. Stai într-o energie joasă care te ține în problemă, nu în soluții.
Realitatea mai puțin plăcută, dar sănătoasă e că nimeni nu poartă vreo vină când tu faci COVID.
S-a întâmplat, pur și simplu.
Poate ai avut un context nefavorabil. Poate contextul era bun, dar l-ai gestionat deficitar. S-a întâmplat și punct. Vedem pe viitor ce putem face mai bine.
Acceptă cu seninătate faptul că tura asta a trebuit să joci pe un teren în pantă, iar arbitrii te-au obligat să stai cu echipa în vale. Practic n-ai avut de ales, deci era normal să pierzi cu 4 la 1. Fii recunoscător că ai dat și tu un gol în așa condiții inumane. Aia-i adevărata ta victorie!
Dacă terenul era bun, ai jucat tu mai prost azi și ai pierdut. Asta e.
- Bagă-ți căști în urechi și dă-i creierului tău un alibi
Dacă ești pe simptome și te simți rău, am un sfat pe care medicii cred că-l vor contesta. Se va opune la chestia asta inclusiv mama mea care e doctor. 🙂
Ia-ți telefonul lângă tine, pune căștile în urechi și dă-ți materiale audio care îți plac, te inspiră și-ți ocupă mintea.
Bubuie-ți creierul cu mult conținut pe care să-l consumi cât timp ești în stare de veghe și nu dormi. Nu vei putea să citești în plină durere, monitor nu se recomandă să folosești, dar căștile te pot ajuta mult.
Probabil că oamenii din sistemul sanitar îți vor spune altfel:
Trebuie să te odihnești. Stai în pat, fă liniște, închide ochii și dormi. Dacă nu poți, fă un efort până reușești.
În teorie chestia asta funcționează, dar în practică ea e zero barat.
Dacă ai două firme, 40 de clienți în derulare, un Cod Fiscal de ultim jeg și multe alte preocupări, nici cele 39 de grade nu te pot smulge din meandrele concretului.
Mintea ta va sta să-ți observe fiecare durere a corpului și, în paralel, se va îngrijora de multe alte lucruri care fac parte din realitatea-ți. Smulge-te din marasm și du-te într-o altă călătorie.
Am ascultat Pleșu, Paler, o lungă prelegere despre capitalul românesc, un și mai lung documentar despre Argentina din perioada lui Juan Domingo Perón, plus multe interviuri cu medici, scriitori, oameni de afaceri, sportivi și președinți.
A fost un regal intelectual care m-a scos din corp, din suferință. Cele 48 de ore simptomatice au trecut foarte repede și fain.
- Fii discret cu boala până trece și îți revii cu totul
Știu că e cool s-o bagi în Facebook pe aia cu „Jurnal COVID Ziua 1”, dar mi se pare că mai rău te împuști în picior.
- oamenii slabi de înger din anturajul tău vor intra în panică. N-ai timp să-i liniștești;
- cei cu care ai interacționat se vor panica și mai tare. N-ai starea necesară să le dai n justificări;
- vor curge gârlă emoji-uri înlăcrimate și mesaje cu „îmi pare rău”. N-ai nevoie de ele, mai dă-le dracului;
- dacă ai prin listele virtuale mulți sfătoși, adică „băieți” din ăia care prezidează masa de Crăciun cu toate aberațiile politic-sportive-agricole, atunci s-ar putea să primești în scris teorii și predici gratuite de care iar n-ai nevoie.
Alege pe sprânceană un „club” de persoane care știi că trebuie să cunoască adevărul și stai cât poți de mult în zona discreției până te faci bine. Un om din club să fie medic! Neapărat!
Când se termină totul și ești bine, atunci poți să bați toaca, dacă simți nevoia să te exprimi. Cam ce fac eu acum. 🙂
- Scrie o listă cu toate beneficiile bolii
Pare imposibil, dar e un exercițiu minunat.
Când simți că deznădejdea e mai mare, te rog pune în scris pe o listă tot ceea ce crezi că îți aduce bun înfectarea cu COVID. Scrie orice lucru mărunt îți trece prin cap și propune-ți fă fie cât mai multe.
Eu am găsit 16. Creierul se echilibrează și nu mai catastrofează, dar chestiile astea le știe mai bine și mai riguros prietena mea Monica Ion, expert în modelarea creierului.
Mă opresc aici.
Îți doresc multă sănătate, viață faină și lungă!
Andrei
P.S.
Mai las aici, în P.S. o lecție în plus pe care am învățat-o mai pe la finalul agoniei.
Nu aștepta o dată concretă la care boala se termină.
Eu am făcut greșeala asta și am estimat riguros când se va termina. A rezultat că joi, în 28 iulie boala va fi gata: am să ies din casă, voi conduce mașina, îmi voi lua tricouri noi de la Decathlon.
Vezi să nu!
Recuperarea soției a fost mai lentă, așa că am mai așteptat în casă vreo două zile. Termenul limită îți dă energie să depășești perioada, însă atunci când starea se prelungește, nervii și frustrarea vor ajunge la cote maxime. Mai bine imegineză-ți că nu se va termina niciodată și bucură-te când totul e gata. 🙂
P.P.S.
Dacă ți-a plăcut ceva din textul ăsta te rog lasă-mi un comment și spune-mi părerea ta.
Reacția ta e aur curat și nu mă refer la partid!
Avut covid de Paști, toată familia. Luat de la copil, care adus acasă de la școală. Făcut test acasă, după care urmat procedura oficială de test pcr și anchetă. Simptome toți, mai mult sau mai puțin. Tratat la domiciliu, potrivit protocolului american de tratare timpurie (https://covid19criticalcare.com/covid-19-protocols/i-care-early-covid-treatment/). Nu panicat, nu invinovatit pe nimeni, nu prostii. Negativi toti după vreo 8 zile. La mine explodat gâtul, motiv pentru care necesitat vreo 5 zile de antibiotice. Certuficat de trecut prin boala valabil octombrie. Una peste alta, petrecut vreo 10 zile agreabile în familie, cu lucru de acasă.
PS: Ami pare rau la domnii intelectuali care încă n-a aflat că dacă cineva e numarul 1 din lume in meseria lui, ar face bine să-l asculte pe ăla, mânca-o-aș gura lui, că de aia e numarul 1 și nu un nime-n drum condamnat pentru șpagă (să ma scuze doamna conferențiar de la Iași).
PS: ce spital aveau ăia la Rotterdam, păcat că nu prea le-a folosit.
Mi-a placut textul in intregime!!!
Sunt cu totul de acord, dar fiind medic, aceea cu castile in urechi o pun ca facultativa. Si eu am facut recent COVID si am preferat sa dorm din greu, mai mult decat am dormit vreodata in viata mea.
Iar concluzia cu termenul limita improbabil la care s-ar termina boala sau recuperarea dupa boala este minunat de realista.
Bune sfaturi!
Scurt si la obiect!